|
Sectorul pescaresc
Reteaua hidrografica a Romåniei este de 843.710 ha, ceea ce reprezinta aproximativ 3% din suprafata totala a tarii.
Capacitatea de productie a sectorului piscicol romanesc cuprinde:
- 400.000 ha lacuri naturale (inclusiv Delta Dunarii) si lacuri de acumulare
- 84.500 ha crescatorii piscicole
- 15.000 ha pepiniere
- 66.000 km de rauri, din care 18.200 km in zona montana si 1.075 km fluviul
Acvacultura
Suprafata amenajata pentru acvacultura este de cca. 100.000 ha din care: 84.500 ha sunt reprezentate de crescatorii piscicole, 15.500 ha de pepiniere piscicole si 25 ha ferme pentru cresterea pastravului. O parte din suprafetele pentru acvacultura nu mai pot fi utilizate în acest scop.
Principalele specii de pesti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est-asiatice (sânger, cosas, novac), caras, salau, stiuca, somn (acestea reprezentând 85% din productie, iar 15% reprezinta productia de salmonide (pastrav curcubeu, pastrav fântânel), (anexa nr.8).
Unitatile care desfasoara activitati de acvacultura sunt înscrise în Registrul unitatilor de productie din acvacultura din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, care elibereaza licenta de acvacultura. Pâna la data de 31.03.2006 au fost înscrise în acest registru sau au depus dosare în vederea obtinerii licentei de acvacultura 381 de unitati, din care 166 detin si pepiniere.
La sfârsitul anului 2005, productia obtinuta din acvacultura a fost de 7.248 tone si a reprezentat o pondere de 54,56% din totalul productiei piscicole. Productia obtinuta la nivelul anului 2005 reprezinta 36,73% din cea a anului 1995. În ultimii ani, se constata o tendinta de scadere a productiei din acvacultura de la 9041,69 tone în anul 2003, la 8056 tone în anul 2004 si pâna la 7.284 tone în anul 2005.
Datorita privatizarii si a statutului juridic al terenurilor, nivelul investitiilor a fost redus. Suprafetele bazinelor sunt mari, fapt care duce la costuri de întretinere, exploatare si modernizare ridicate.
În momentul de fata nu exista acvacultura marina în România. O singura societate privata este implicata în cresterea midiilor.
Pentru implementarea Directivei 79/923/CEE "Shellfish waters" , Institutul de Cercetari Marine Constanta, a identificat 4 zone marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor (anexa nr.7). Cele mai bune zone pentru practicarea mariculturii sunt situate între Agigea Sud si Mangalia. Aici, s-au identificat atât terenuri pe tarm, pentru utilitati, cât si ape curate, la distanta convenabila de tarm, care permit dezvoltarea mariculturii.
La sfârsitul anului 2005, ponderea salariatilor din activitatea de acvacultura din total salariati din sectorul piscicol, a fost de 40,83% (2.781persoane), din care 89,72% barbati si 10,28% femei.
Exista situatii în care companiile care desfasoara activitati de acvacultura au închiriat teren agricol pe care produc furaje pentru peste.
Procesarea
În prezent exista 56 de agenti economici care îsi desfasoara activitatea în industria de procesare a produselor piscicole si 33 supermarket-uri care asigura procesarea primara a pestelui.
Evolutia productiei de conserve si semiconserve în perioada 1996-2005 (tone)
Specificatii | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | Conserve | 2149 | 1368 | 648 | 690 | 1114 | 1230 | 1316 | 1702 | 925 | 908 | Semiconserve | 2269 | 1785 | 890 | 623 | 370 | 3295 | 1801 | 3051 | 8040 | 7860 | TOTAL | 4418 | 3153 | 1538 | 1313 | 1484 | 4525 | 3117 | 4753 | 8965 | 8768 | *Sursa:Anuarul Statistic al României, 2006
Cifrele din tabel indica o reducere accentuata a productiei procesate pâna în anul 2000 si o crestere puternica în perioada 2004 - 2005. Începând cu 2004, productia de conserve si semiconserve a crescut pâna la 8.965 tone în 2005, reprezentând dublul productiei din 1996 si de circa 7 ori mai mare decât productia anului 1999. Aceasta crestere a productiei a fost determinata de crearea de noi unitati si modernizarea unor unitati vechi, prin Programul SAPARD.
Principalele specii care fac obiectul procesarii sunt specii marine din import, în principal macrou si hering. Majoritatea importurilor constau din peste congelat (macrou, hering, sprot, cod de Alaska, merluciu, sardine si hamsii). Speciile locale care se proceseaza sunt ciprinidele (90% din cantitatea de peste local procesat), pastravul, salaul, stiuca, somnul si bibanul.
Pestele folosit ca materie prima în industria de procesare este congelat sau proaspat, conditionat cu gheata sau sarat. Mai mult de 90% din totalul importurilor îl reprezinta pestele congelat, semiconserve sau conserve din peste, fileuri sau carne de peste, peste viu.
La sfârsitul anului 2005, ponderea salariatilor din activitatea de procesare din total salariati din sectorul piscicol, a fost de 12,71 % (866 persoane), din care 42,15% barbati si 57,85% femei.
Prin intermediul Programului SAPARD, s-au înfiintat unitati noi de procesare, capacitatea lor de productie fiind redusa în comparatie cu cererea pietei; totodata gama de produse realizata de acestea ramâne limitata. Comertul cu peste si produse din peste Pâna în 1990, consumul de peste a fost de aprox. 8 kg/loc/an. Acesta s-a redus pâna la 2 kg în perioada 1990 - 2000, iar dupa anul 2000 a început sa creasca, ajungând în 2005 la 4,5 kg//loc/an. Cresterea consumului se datoreaza, în principal, cresterii importurilor. Aparitia speciilor din import pe piata româneasca a determinat o diversificare a ofertei, si o schimbare a preferintei consumatorului catre noi specii de peste si forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat) cât si o crestere a cererii de peste si a produselor din peste. Pestele de pe piata interna provine din pescuit marin, pescuit în ape dulci (capturi sau acvacultura) si importuri. Pestele destinat consumului patrunde în România sub urmatoarele forme : viu, întreg (proaspat, refrigerat sau congelat), peste procesat primar(eviscerat, decapitat, filetat, taiat), semi-preparat, marinat si pasta de peste, salata de icre, sarat si afumat, conserve de peste (în ulei, în sos tomat si alte tipuri). La nivelul anului 2005, disponibilul pentru consum pe piata interna a fost de 92.696,90 tone, în crestere cu 48,19% fata de cel al anului 2001 si cu 18,89% fata de cel al anului 2004, si a fost asigurat în principal din importuri. Gradul de acoperire a consumului din productia interna a scazut de la an la an, atingând nivelul de 14,40% în anul 2005 . În ceea ce priveste comertul cu peste si produse din peste pe piata externa, exporturile au înregistrat un regres semnificativ dupa anul 1989, care continua si în prezent, una din cauzele principale fiind gama redusa de produse pescaresti oferite. Cifrele indica o balanta comerciala deficitara de la an la an, care se datoreaza importurilor net superioare fata de exporturi. Astfel, în perioada 2001-2005, volumul mediu al exporturilor a fost de 693,37 tone/an în comparatie cu cel al importurilor de 60.336,40 tone/an. Conform datelor oferite de M.A.P.D.R. importurile au crescut cu 22,19 % de la 65.604 tone în 2004, la 80.160,60 tone în anul 2005, în timp ce exporturile au crescut cu 4,60%, de la 779,80 tone în anul 2004, la 815,70 tone în anul 2005. Promovarea produselor din peste se realizeaza de catre companiile de procesare private prin campanii în mass–media si participarea la târguri. Produsele pescaresti sunt furnizate, în principal, prin producatori si importatori si mai putin prin intermediari specializati. Produsele pescaresti ajung la consumatorul final prin supermarketuri si magazine specializate. Pescuitul recreativ Având în vedere varietatea reliefului, în România exista conditii favorabile pentru practicarea pescuitului recreativ atât în ape curgatoare ( în râurile din zona montana), cât si în ape stagnante ( în lacurile naturale sau artificiale din zona colinara si de ses). Exista de asemenea posibilitatea practicarii pescuitului recreativ in fermele piscicole, fara obligativitatea apartenentei la o asociatie de pescuit sportiv, in conditiile stabilite de catre proprietarii acestora. Asociatiile de pescari sportivi au circa 200.000 membri care practica pescuitul recreativ/sportiv, iar numarul lor este în crestere. Practicarea acestui tip de pescuit se face în baza unui permis de pescuit recreativ-sportiv, cu respectarea legislatiei în vigoare si obligativitatea apartenentei la o asociatie. Succesul acestei activitati reiese si din dezvoltarea unei adevarate industrii a pescuitului sportiv care cuprinde retele de magazine de unelte de pescuit, fabrici de unelte de pescuit, fabrici de ambarcatiuni, fabrici de momeli de pescuit si mass-media specifice. Analiza SWOT Puncte forte | Puncte slabe | 1. Nişe de piaţă pentru speciile locale;
2. Potenţial semnificativ de dezvoltare a pieţei
interne;
3. Resurse piscicole exploatabile;
4. Suprafeţe favorabile dezvoltării acvaculturii;
5. Forţa de muncă disponibilă;
6. Importantă reţea hidrografică;
7. Instituţii de cercetare în domeniu ;
8. Biodiversitatea;
9. Privatizarea fermelor piscicole. | 1. Echipamente insuficiente şi tehnologii
învechite;
2. Slaba organizare a producătorilor;
3. Condiţii de muncă neadecvate şi slaba
productivitate a muncii;
4. Competitivitate redusă a sectorului;
5. Valoarea adaugată sczută a produselor
pescăreşti;
6. Capacitate administrativă insuficient
dezvoltată pentru implementarea eficientă a
PCP;
7. Acces limitat la credite bancare şi proceduri
greoaie în accesarea fondurilor;
8. Infrastructura specifică slab dezvoltată;
9, Diversitate redusă a produselor pescăreşti;
10.Instruire insuficientă;
11.Implementarea deficitară a rezultatelor
cercetării. | Oportunităţi | Riscuri | 1. Perspectivă bună a pieţei pentru produsele
pescăreşti
2. Important sprijin public financiar
3. Introducerea în cultură de specii noi
4. Potenţial pentru agroturism, ecoturism şi alte
activităţi conexe
5. Nişe de piaţă
6. Îmbunătăţirea imaginii sectorului
7. Creşterea nivelului de trai | 1. Administraţie publică insuficient dezvoltată;
2. Cerere slabă a produselor de pe piaţa
internă;
3.Competiţia pe piaţa Uniunii Europene pentru
produsele din acvacultură;
4. Slaba absorbţie a fondurilor;
5. Poluarea mediului;
6. Lipsă de interes pentru procesarea
produselor autohtone;
7. Lipsă de interes pentru sector a noilor
investitori;
8. Migrarea populaţiei spre zone mai dezvoltate
din punct de vedere economic. | Analiza SWOT confirma contextul actual si potentialele riscuri ale sectorului pescaresc , precum si punctele tari si oportunitatile pe care România trebuie sa le exploateze. Un obiectiv permanent trebuie sa fie obtinerea maximului de avantaje din punctele tari si oportunitatilor identificate în analiza .
|
