Zagreb 4th ICC 2017#1Zagreb 4th ICC 2017#2Zagreb 4th ICC 2017#3

Zagreb 4th ICC 2017

Cea de-a IV-a Conferinţă Internaţională a Crescătorilor de Crap continua tradiţia începută în 2011, Polonia, la Kaziemierz Dolny, când Asociaţiile Femierilor Piscicoli din Polonia, Cehia, Germania, Ungaria, România şi Croaţia au stabilit necesitatea organizării, o dată la doi ani, a unei întâlniri la nivel internaţional a crescătorilor de crap pentru a discuta problemele comune şi a identifica modalităţi comune de rezolvare a acestora. Ediţiile anterioare a Conferinţei au avut loc la Kazimierz Dolny (Polonia, 2011), Wroclaw (Polonia, 2013), Vodnany (Cehia, 2015). În 2017 a venit rândul Croaţiei să organizeze Conferinţa, în speţă Camerei de Economie a Croaţiei, unde Asociaţia Fermierilor din Acvacultură din Croaţia este afiliată. Prima sesiune a Conferinţei a fost dedicată Producţiei şi Marketingului Crapului. Profesorul Andrzei Lirski (Inland Fisheries Institute ‘Stanislaw Sakowicz’, Olsztyn, PL) a prezentat situaţia producţiei de crap în Europa, precum şi o analiză a pieţei crapului. Câteva consideraţii asupra impactului schimbărilor climatice asupra cipriniculturii au fost prezentate de Gergo Gyalog (National Agricultural Research and Innovation Centre, Research Institute for Fisheries and Aquaculture, HU), impact care poate fi benefic pentru crap din punct de vedere al profitabilităţii, dar care poate genera şi variabilitate anulă considerabilă asociată cu riscuri financiare pe măsură. Vlatka Mazal de la Societatea Ornitologică din Croaţia a prezentat rolul fermelor de crap în conservarea ecosistemului, dar, ca şi în România, fără a puncta elementul decisiv al dezvoltării în exces a anumitor specii de păsări (ex. Cormoranul). Pierderie economice cauzate de cormorani şi alte păsări ihtiofage au fost analizate de Cătălin Platon (Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie ROMFISH) utilizând mai multe scenarii de calcul. Bela Urbany (Department of Aquaculture, Szent István University, Gödöllő, HU) a prezentat modelul experimental al îmbunătăţirii tehnologiei tradiţionale de creştere a crapului. În încheierea primei sesiuni admistratorul Complexului Piscicol Aranyponty (HU) a prezentat programul de repopulare a apelor naturale pentru pescarii recreativi. A doua sesiune a Conferinţei a continuat cu prezentarea modului de utilizare a FEAPAM în dezvoltarea pisciculturii în România, Polonia şi Ungaria (Cătălin Platon – ROMFISH, Béla Halasi-Kovács (NAIK Research Institute for Fisheries and Aquaculture, HU) şi Anna Pyc (Vice-President of the Polish Trout Breeders Association). Următoarele două prezentări au vizat studiul comportamentului de consum al crapului, prima în Polonia şi Germania – Tomasz Kulikowski (senior specialist at National Marine Fisheries Research Institute in Gdynia, PL) şi a doua în Croaţia – Ekaterina Tribilustova (Market Specialist in Eurofish International Organisation). Ultimele două prezentări ale zilei au venit din partea colegilor din Ungaria, Laszlo Varadi (vice president of the Hungarian Aquaculture and Fisheries Inter-branch Organisation MA-HAL), prima vizând creşterea crapului în sisteme combinate intensiv – extensiv cu rol de utilizare a tuturor resurselor de nutrienţi în diverse formule de populare, însoţite de calculele economice de rigoare, iar a doua ocupându-se de prezentarea programului FAO pentru resurse genetice pentru alimentaţie şi agricultură şi în special de prezenţa crapului în acest program în prezentarea lui Zsigmond Jenei - NARIC Research Institute for Fisheries and Aquaculture (HAKI), Szarvas, Hungary. Ziua a doua a fost împărţită în trei sesiuni, prima dintre aceastea fiind dedicate legislaţiei specifice sectorului de acvacultură. Prima prezentare a fost depre modul în care putem influenţa factorii de decizie, în viziunea Annei Pyc (PL). Dl. Bernhard Feneis (President of the German fisheries and aquaculture federation VDBA, Vice president of European Federation for Aquaculture Producers FEAP and Vice Chair of Copa-Cogeca sect. Aquaculture) a prezentat modul de organizare, de funcţionare şi obiectivele Consiliului Consultativ pentru Acvacultură şi al Consiliului Consultativ pentru Piaţă care funcţionează ca organisme consultative ale Comisiei Europene. A treia prezentare a fost despre birocraţia şi suprapunerea legislativă în ceea ce priveşte activitatea de acvacultură, în accepţiunea ei românească – Gabriel Popescu (ANPA, RO) şi despre necesitatea unei legislaţii specifice acvaculturii care să înlăture obstacolele birocratice şi paralelismele. Sesiunea a doua a vizat aspecte de Ihtiopatologie în prima parte vizându-se aspecte legate de tabloul general al stării de sănătate şi de biosecuritate în fermele ciprinicole. În deschidere, Emil Gjurcevic (Associate Professor in the Department for Biology and Pathology of Fish and Bees, Faculty of Veterinary Medicine, University of Zagreb) a prezentat starea de sănătate a crapului în Croaţia. Iulia Grecu (Conf. univ. dr. la Universitatea “Dunărea de Jos” – Galaţi) a prezentat problemele actuale ale bolilor şi magamentului stării de sănătate în acvacultura din România. Isabelle Metaxa (Conf. univ. dr. la Universitatea “Dunărea de Jos” – Galaţi) a continuat sesiunea de ihtiopatologie cu o lucrare despre biosecuritatea fermelor ciprinicole în contextul legislaţiei europene. Partea a doua a sesiunii a fost dedicate statutului de boala notificabilă cu risc înalt a KHV (Koi Herpes Virus) în condiţiile în care măsurile de eradicare nu au nicio eficienţă având în vedere caracteristicile tehnice şi tehnologice ale pisciculturii tradiţionale. Ultima sesiune a zilei a fost dedicată prezenţei crapului în diverse programme europene sau internaţionale. În deschidere Jugoslav Holik (Association of fishing and fish processing) a prezentat un material despre aniversarea a 12 ani de conferinţe ştiinţifice şi economice internaţionale despre acvacultura de apă dulce care au loc o data la doi ani la Vukovar (HR). Laszlo Varadi a continuat cu prezentarea prezenţei, timide, a crapului în proiectele şi finanţările europene şi a alocării insuficiente a fondurilor pentru această specie în toate programele de cercetare ale Uniunii Europene. Anne Sonesson (senior scientist at NOFIMA – The Norwegian Institute of Food, Fisheries and Aquaculture Research) a prezentat proiectul FISHBOOST dedicat activităţii de selecţie în piscicultură şi modul în care acesta poate fi aplicat selecţiei crapului. Sesiunea a fost continuată de Martin Kocour (University of South Bohemia in Ceske Budejovice, Faculty of Fisheries and Protection of Waters, South Bohemian Research Center of Aquaculture and Biodiversity of Hydrocenoses, Vodnany, CZ) cu prezentarea implicaţiilor proiectul FISHBOOST asupra crapului. La finalul Conferinţei după câteva dezbateri s-a adoptat textul Declaraţiei şi Rezoluţiei de la Zagreb care va fi transmis autorităţilor europene şi naţionale responsabile de politicile în acvacultură sau în domenii conexe. Rezoluţia şi Declaraţia de la Zagreb (en) şi (ro) Prezentările aici.